Dansul vieții

Suflet blând, privind departe...

Profunzimi adânci, speranță reânviată.

A ta lume plină de finețe, de șoapte și vise,

De beatitudine, reverie, și de bucurii mărunte.

Simte a ta ardoare, n-o lăsa nicicând să piară,

Cu mai mult curaj, și o inimă mare.

Fie-ți vocea ca prima rază de soare după nori și ploaie,

Iar dansul vieții tale, să-nflorească și înalțe, plin de grație.

Acea flacără arzătoare ce tot în jur purifică, purifică.

Pășește mai profund, iluzie este a ta frică.

Lăsându-te căzând în brațele spiritului tău infinit

A ta scânteie pură, e un plan Divin.

Enfoque hacia lo más profundo

Suave enfoque hacia más pureza para experimentar lo más profundo,
Nuevas olas de más vaciar, de más humildad.
Volando adentro en las minas de oro sagrado.
Y a la vez en el espacio infinito intergalactico.

Más corage, pureza y belleza se necesita para llegar a lo más profundo,
Para percibir desde lo más alto, no solo una parte de verdad.
Parar de luchar o huir de la sombra.
Abracémosla, es una lucha sin final.

Y percibiendo el vacio, tocando la nada.
Un muy intenso silencio, de allí salen alas.
Un espacio muy lleno de luz, donde el silencio habla.
Donde todo se expande, florece y abraza.

Pequeños detalles

Esos momentos cuando vuelves a mirar pequeños detalles y regalitos que aún guardaste, por ser especiales, y encuentras una antigua carta de alguién que llenó tu vida en un lejano pasado.
En los pequeños detalles está la esencia de la vida: un cielo azul, una mirada furtiva, una sonrisa dulce e inesperada, una antigua especial carta de la cúal te habías olvidado, la jovial risa de un niño, un reencuentro lleno de emoción y lagrimas, un abrazo que dejó huella, el sonido del viento entre las ramas de un árbol, el susurro lleno de bondad de un amigo...

"A través del tiempo he creído haber confeccionado un retrato de tí que deseo que leas.

Desde el pimer momento quizás por mi experencia supe que estaba delante de una persona sensible, impresionable y emocional y que tenía que ser extremademente cauteloso, positivo y educado y quería que la relación...pudiera llegar a ser un bonito lazo de amistad.

Enfrentarme a una mujer de comportamiento angelical, temerosa de que la regañen, tímida y prudente es un riesgo que siempre tengo en cuenta porque en cualquier momento puedes herirla.

Sin embargo, esta mujer dulce, engañosamente sumisa,es sagaz y aunque imprecisa y soñadora es capaz de recordar muy bien muchas cosas que nisiquiera ha estado próxima a experimentar, se trata de tu personalidad inconsciente llena ansias de creatividad y diversión.

Se que necesitas sentirte querida y protegida para desarollar tu interior y crecer como persona. Tus pensamientos siempren ocultan una estrategia intelligente respaldada por un exarcebado grado de humanidad.

Pero que nadie se engañe en sus trances pasajeros cuando se siente injustamente tratada se vuelve raramente agresiva y exigente y pasa a ser reservada y circunspecta.

Tú juventud, tus alegrías y tristezas, tu manera soñadora de ser, tu magnetismo y tu sensibilidad hacen que tu vivas las situaciones en plenitud conviertiéndote en una persona increíble.

Tu sonrisa, tu risa, tu mirada expectante, la calidez de tu voz, la alegría y la espontaneidad de tu juventud, te convierten en una joven llena de dulzura y fuerte personalidad, inteligente y sé que tu capacidad mental sabrá comprender y vivir las experencias que te ofrece la vida.
De ti depende todo. Se Valiente.

Tu necesidad de explorar el mundo a través de tus emociones te convierte en una mujer creativa y a la vez misteriosa, compleja y difícil de entender.
Quizás esta complejidad a veces te haga ser inflexible y distante con las personas que tienes cerca de tí.

Nadie sabe lo que tiene hasta que lo ve perdido. "

El juego de la Nada

Vuelvo atrás muchos años para recordar y contar esta experiencia que ha tenido gran impacto en mi vida. Cuando tenía apenas unos 9 u 11 años, unos niños con los que jugaba en el pueblo de mi abuela y yo nos inventamos un juego que implicaba ponerse de cuclillas y empezar a respirar, sin parar, rápidamente, y a la vez muy hondo, sin pausa alguna entre la inspiración y la expiración, no recuerdo del todo sí por la nariz o por la boca. Después de unos 2 minutos de respiración y de retener unos instantes el aire adentro, teníamos que ponernos de pie, y dejarnos caer en uno de nosotros. Quien sujetaba tenía que colocar las palmas de las manos en el centro del pecho del otro, y, ejerciendo cierta presión, levantarnos lo más alto que pudiese, sostenernos un poco, y luego suavemente colocarnos en el suelo (un poquito irresponsable me resulta ahora, ya que desconocíamos las implicaciones de todo esto, pues nos parecía estar simplemente jugando).

Lo que parecía que intentábamos obtener era un desmayo. Cierto es que todos los que participaban solo se desmayaban, no recordaban absolutamente nada, y no experimentaron absolutamente nada semejante a lo que yo. Después de retener la respiración, levantarme y rendirme en los brazos de la persona que me había puesto las manos en el centro del pecho, y me había levantado y sostenido unos instantes, y luego suavemente me había dejado sobre la hierba, empecé a perder el conocimiento, o, mejor dicho, a conectarme con una consciencia que ahora puedo entender como superior.

A pesar de mi tierna edad, empecé a darme cuenta de aquello y a preguntarme cosas profundas: ¿es real este pueblo de mi abuela y todo lo que entiendo como real? Y estuve sintiendo con todo mi ser: ¿adónde me estoy marchando ahora?, ¿qué es realmente importante?, ¿cuál es el sentido de la vida?, ¿qué es el Universo o Dios?, ¿existe todo esto?; y, si no existe, ¿quién es el creador de todo lo que estoy pensando y sobre lo que estoy reflexionando? Una ola de preguntas rápidas me emergía mientras me iba más y más adentro, hacía un espacio que no sabía si conocía o no; y, a medida que me alejaba, todas las emociones parecían fundirse, y a la vez también los pensamientos, hasta quedarme como un puntito de consciencia en un espacio infinito; parecía que mi mente estaba suspendida en el infinito, y no sentía nada y no había pensamiento, había “nada”. Fue lo más abstracto y a la vez profundo que experimenté durante mucho tiempo.

1 0 8

 Dragă tată

Cât aș da să te mai văd, măcar o dată...

Să te cuprind profund în ale mele brațe, dragă tată!

Piept la piept, inimă cu inimă,

Simțind profund iubirea deplină.

O iubire profundă, celestială,

Cu ale ei aripi înălțătoare.

Să te aud spunându-mi ¨răuleț¨

Să te sărut pe obrazul cald și să privesc,

Al tău chip, a ta privire, ce sclipește,

Privind adânc și neâncetat la mine.

Te-am auzit, văzut, simțit atunci în vis

Păreai senin, plin de lumină și convins

Că eu știu că tu ești încă prezent, exiști!

Într-o altă formă, alt spațiu, altă dimensiune.

Vizibilă doar celor ce-ndrăznesc să vadă, să pătrundă.

Profunzimi mari, mintea deschisă,

Universul infinit plin de lumină.

Într-un timp care nu este liniar, ci ca o spirală,

Un spațiu intergalactic unde doar iubirea e reală.

Deep inside

Go inside, deep inside.

All we have is here and now

Start creating from that space,

Nothing less.

Everythingness.

All that our dear heart

Wants to do, to be...

To be heard, to be seen

To expand, to be free!

Of attachments, limitations

Fear or judgements

Other people's expectations.

Braveness to be

Your authentic self

Nothing less.

Everythingness.

A pure wish

Across time and space, across the mighty sky,

I've placed a pure wish, let it hang there for a while...
As my soul collided with the earth space, in a fraction of time

The memory of my wish, disappeared in a blink of an eye.

I've tried so deep remembering that non-time

When my wish was pure and I was part of the sky

And I'm diving deep, so deep inside

Fully embracing my soul in the here and now.

With all my light, with all my dark

Towards that pure expansive wish
Where i will soon arrive.

Chakras

La nivelul cel mai de bază, corpul nostru este alcătuit din energie. Această energie, conștiință colectivă, se organizează și se condensează în corpul fizic. Dar, înainte de a face acest lucru, se organizează în Chakre care se află pe liniile meridianelor. Aceste chakre sunt centre de energie care se află de-a lungul canalelor energetice și fiecare are o vibrație specifică și un scop specific. Fiecare este o expresie specifică a Pranei, cunoscută și sub numele de forță de viață sau energia sursă. Arată cam ca niște canale de energie sau vortexuri. Ambele absorb și emit energie.
Atunci când o chakră este în afara alinierii, ceea ce înseamnă că nu permite suficientă forță de viață, ea te aruncă în afara echilibrului. Devine un dezechilibru în cadrul sistemului. Atunci când chakrele sunt în afara alinierii, ele nu emit sau absorb prea multă energie.
 

    MULADHARA – CHAKRA RĂDĂCINĂ

Deschisă: A fi plin de energie

Blocată: Fără energie și stimă de sine, perversiune

Element: Pământ

Identitate: Fizică

Asociată cu: Rădăcina, Temelia, Supravețuirea, Siguranța materială și emoțională, Familia/Tribu, Casa.

Aspectul umbră: Frica, lipsa securității

   SWADHISTHANA – CHAKRA SACRALĂ

Deschisă: Pasiune și putere personală, Creativitate de orice fel în mod constant.

Blocată: Lipsa creativității, Inhibiție

Element: Apă

Identitate: Emoții

Asociată cu: Mișcarea, Virilitatea, Senzațiile, Plăcerea, Creativitatea, Sexualitatea equilibrată, Dorințe, Prosperitatea

Aspectul umbră: Vina, Lipsa limitelor, Rigiditate emoțională, Frigiditate

    MANIPURA – CHAKRA PLEXULUI SOLAR

Deschisă: A avea Voință, Energie și Curaj. Puterea îndeplinirii viselor, Finalizarea sarcinilor

Blocată: Furie și neajutorare, Disperare

Element: Foc

Identitate: Ego sănătos

Asociată cu: Puterea personală, Energia, Curajul, Voința, Responsabilitatea, Stima de sine

Aspectul umbră: Rușinea

   ANAHATA – CHAKRA INIMII

Deschisă: A da Iubire și a primi Iubire, Compasiune

Blocată: Senzatia de a avea inima ruptă și a fi neiubit(ă) și a nu iubi (lipsa iertării). Relații rupte.

Element: Aer

Identitate: Iubire

Asociată cu: Iubirea, Echilibrul, Amabilitatea, Relațiile, Iertarea, Nutrirea, Compasiunea.

Aspectul umbră: Suferința, Atașamentul, A fi foarte ușor rănit, Dependența afecțiunii și iubirii celor din jur, Teama de a fi respins(ă), Fără inimă

   VISHUDDHA – CHAKRA GĂTULUI

Deschisă: Exprimare în mod liber și creativ. Ascultare profundă. A vorbi și a asculta adevărul. Autenticitate

Blocată: Neputință în explicarea sau exprimărea de sine

Element: Ether

Identitate: Adevăr

Asociată cu: Comunicarea eficientă, Ascultarea profundă, Creativitate, Autenticitate și Integritate.

Aspectul umbră: Minciuna, Timiditatea, frica opiniei sau a judecății celor din jur,

   AJNA – CHAKRA AL TREILEA OCHI

Deschisă: Claritate, Intuiție, Viziune pură, Înțelepciune, Călătorie astrală, Realizare personală.

Blocată: Confuzie, Indecizie, Perspectivă încețoșată, Respingerea spiritualității, Coșmaruri

Element: Spirit

Identitate: Viziune pură

Asociată cu: Imaginația,Viziune pură, Înțelegere profundă, Vise lucide, Înțelegerea propriului scop, Puterea de proiecție

Aspectul umbră: Iluzia

   SAHASRARA – CHAKRA COROANĂ

Deschisă: Pace deplină

Blocată: Depresie, Anxietate, Confuzie, Singurătate, Apatie, Frica morții.

Element: Conștiința Superioară

Identitate: Beatitudine

Asociată cu: Transcendența, Smerenie și Imensitate, Realizarea de sine, Conexiunea cu Sinele Superior, Conexiunea cu Divinitatea, Iluminare, Unitate

Aspectul umbră: Atașamentul

Dacă vrei să afli secretele Universului, gândește în termeni de energie, frecvență și vibrație.
-Nikola Tesla

The Heart of Healthy Boundaries

One of the laws of this Universe is the Law of Mirroring, everything around us, circumstances, people and events, are only mirroring our internal world, it is the most accurate feedback, it is our thoughts, our mind that creates reality, but there are two parts of our mind, and although they work together they are completely different: the conscious mind and the subconscious mind, the first one is the creative mind but who only controls around 5% of our lives and the subconscious mind is like a giant tape recorder, recording all of our life's memories, experiences, storing all events as mental movies and images, and then it plays them back, and controls around 95% of our lives.

Swizz psychoanalyst and psychiatrist Carl Jung said "Until you make the unconscious conscious it will direct your life and you will call it fate."

One of the lessons I kept receiving from this Expansion Process that life is, was to keep on establishing and maintaining healthy boundaries, which I pretty much struggled with when I was young, and I've had some not-so-great experiences while growing up, which were a byproduct of me not having healthy boundaries. And because the Universe loves us so much therefore wants us to Integrate, it will continue putting us in front of the circumstances and people who will mirror those unhealed parts of us, so that we can finally heal them with the light of our awareness.

A few years ago I was being triggered by someone who didn't respect my boundaries. I complained how she made me feel to the point of that it would, at times, make me feel physically sick. This flooding of emotions left me feeling angry, hurt and resentful towards her at one point.
What was this trying to teach me? I wasn't fully honoring my own personal boundaries, and she was basically holding a mirror to that unhealed part of myself that I needed to address, again, this time on a even more aware level so to speak, that residual disempowered aspect of me that was so desperate to be integrated. I was not going to allow her behavior to affect me so deeply so I had to take a stand for myself and create my healthy boundaries around that particular situation. I stood up for what I believed is right for me, from a point of self respect and honoring my personal integrity and that had nothing to do with her or her situation,which I had compassion for. Our higher selves always know the truth. After a while I wrote a letter that was meant to be only written but not sent, explaining from an authentic point of view how that situation made me feel and ending with saying “thank you” to her, because with that particular situation and her triggering me I had been given the chance to integrate that aspect of me even more and to grow even more as an authentic being.

It may seem like a contradiction the idea of healthy boundaries and the idea of Oneness, that we are living in a universe where all is One but it is not. If I am embracing what I truly am, feel and want I am in fact embracing the Unique Expression of the Universe that I truly am, therefore I am more in alignment with The Universe that is One than if I am losing my boundaries because I’m denying the true expression of myself as an extension of the Universe. It is a state of self awareness, integrity, self love. It is of vital importance to honor how we feel. We have to allow ourselves to go in the direction of our individual happiness, and whatever serves our individual happiness serves the Universe at large, meaning my own happiness is everyone’s happiness as well because we are all One.

We are here to continue to transform our unresolved wounds. May the path of self respect, self trust and self love light the way to our personal truth and personal expansion which as a part of the Collective it is the Expansion of the Collective itself.

Yo soy Arjuna (Bhagavad Gita)

Yo soy Arjuna, busco vivir en la Devoción.
Tengo conversaciones con el que llamamos Dios.
Y me pregunto porque me siento así,
¿Por qué tantos miedos, tanto por sentir?
Trato de comprender los roles que esta vida me entregó.
Todo es un juego, llamémoslo INTEGRACIÓN!
Océano de emociones, todo me hace llorar
Una caja de pandora llena de ansiedad.
Que Rol más intenso, lo sé, hace falta Integrar!
Me rindo en los brazos del Amor Universal!

A mí los Arboles me susurraron

Y el Cielo me sonrió,

Y el Univero entero

Me abrazó!

Yo soy Arjuna, busco vivir en la Devoción.
Tengo conversaciones con el que llamamos Dios.
No importa como, se llama Ella/Él
Vivo en lo Divino y me lo hará saber!

A mí los Arboles me susurraron

Y el Cielo me sonrió,

Y el Univero entero

Me abrazó! 

Pagină din Jurnal - 25.03.2006

Simt doar adierea vântului, mă-nfioară, e plăcut... Aud doar valurile, aceeași repetată mișcare, și parcă vor să-mi spună ceva, să-mi șoptească, dar în același timp să strige. Incertitudinea mă pune pe gânduri... aș vrea să știu, să cunosc, să pătrund, să descopăr. Singurul lucru cert pe care-l descoper este să am rabdare, cuvântul cheie <răbdare>.


Marea îmi este mentor. Stau și o privesc, în întreaga ei imensitate, sublim și miraculos este sentimentul ce mă inundă. Gândurile îmi devin nelimitate, îmi apar în minte nenumărate cuvinte, sentimente, trăiri, simțurile îmi sunt din ce in ce mai diversificate, mai numeroase și pur și simplu minunate.

Trăiesc acest moment ca și cum ar fi primul, simt ca și cum mă nasc din nou, și chiar ultimul, știu că nu există de fapt sfârșit.

Purificando la mirada...

Mirando del Alma al Alma.

Desde el centro, el punto cero

Desde el Yo Eterno, no del ego.

Con cada paso, cada hoja,

Con cada rayo, cada gota,

Con cada nube, cada brisa,

Con cada gesto, cada sonrisa.

Apertura, Comprensión,

Humildad, Expansión.

La Víctima, el Verdugo,

Todo vibra, Todo es Uno.

En el Presente, en lo Divino.

Mente Expansiva, el Amor vivo.

Purificando la mirada... Mirando del Alma al Alma.

Sublime

In the depths, the scents seem to me

Like essences of Divine Light

And stars of pure Magic are falling smoothly but stung

I do not always see colors, but I see when the sun is up

And it's hard when it's dark without the Moon.

And the stars flicker like the Fireflies from the Fairy tales

Which fascinates our Inner Child

But when I want to call them and ask them to speak to me

I wait and I wait, but I still have Patience, their answer comes slowly.

And when the Moon appears as an Anchor to all that is Integrated,

I open up to her, breathe deeply and tell her everything I got deep in my Soul

Her song, the scent of the night and the sounds that take me...

To the sea, to the desert, and to the sun,

Under the ground, to the giant heights, to the Sublime.

Sublim

În adâncuri Miresemele-mi par a fi

Ca niște esențe de Lumină Divină

Și stele de Magie pură cad lin dar înțepat

Nu văd culori mereu, dar văd când este Soare

Si greu e când e întuneric fără Lună.

Și stelele clipesc ca licuricii din Povești și Basme

Ce fascinează al nostru Copil interior

Dar când vreau să le chem și să-mi vorbească

Aștept și tot aștept, dar am Răbdare, răspund mai greu.

Iar când Luna apare, ca o Anchoră spre tot ce e Deplin,

Mă deschid spre ea, respir Profund și-i spun tot ce în Suflet țin

Cântarea ei, mireasma nopții și Sunete ce mă duc...

Spre mare, spre deșert, spre soare,

Sub pământ, spre culmi gigante, spre Sublim.